O, singur sunt !

O, singur sunt, si prost si dobitoc !

In piept imi bate un cub de gheata

Ca fara tine, vis, ma voi pierde-n ceata,

Fiindca in moartea mea sunt fara de noroc.

Eu stau in casa moarta tot pe loc,

In bezna vicleana ce ma-nconjoara,

Asteptand sublimul vis ca, iar, s-apara,

Dar singur sunt, si prost si dobitoc.

Singuratate

E-o seara trista cu dureri,

Eu singur sunt pe serpuita plaje,

Parca muscat d-un pui de naje,

Te caut ca pana ieri.

Privesc in amurgul insangerat

Cum chinul meu, iarasi, dispare,

Durerea mea-i sfasietoare

Caci chinul nu s-a terminat.

Si-n fiecare noapte sufar

Lacrimi nu-mi mai ajung

Si plang, si plang, si plang

Langa un singuratic lufar.

In roua zilei palizii, dureroasa,

Eu ud plaja cea ofilita

Si-asa continui ziua infinita,

Caci viata fara ea ma tot apasa.