Copacii plang cu lacrimi de rugina
Peste solul pustiu si gri
Dupa frunzele lor nevii,
Ce-au disparut-n lumina.
Batrana doamna sta intinsa
Sub razele triste tarzii
Cu ochii spalaciti si palizii,
In bezna de metal ii prinsa.
Ea zace ca-ntr-un cimitir,
Printre cavouri de metal,
Si zace moarta anormal
Cu sufletul captiv-n delir.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu