Noian de secunde...
imi razbat sufletul pustiu
pustiu
e in camera mea
nici poza ta
iubito
nu mai surade
ca altadata
acum zace
intr-un colt
cu paienjenis si mucegai
peste ea
nici nu iti vad chipul
...nici nu vreau...
Noian de secunde...
ce ma tine condamnat
intre prezent
si maine
intre iubita
si singuratate.
Ploua...
si peretii se cojesc
sub noianul de apa
sunt naufragiat
in oceanul meu
in camera mea
fara sa am barca
fara cheie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu